- necesitáte
- s. f., g.-d. art. necesitäţii; pl. necesitäţi
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
necesitáte
Look at other dictionaries:
necesitate — NECESITÁTE, necesităţi, s.f. 1. Ceea ce se cere, se impune să se facă; ceea ce este de absolută trebuinţă; trebuinţă, nevoie. ♢ expr. De primă necesitate = absolut necesar, indispensabil (traiului). ♦ spec. (La pl. art.) Proces fiziologic de… … Dicționar Român
imperativ — IMPERATÍV, Ă, imperativi, e, adj., s.n. 1. adj. Care ordonă; poruncitor. ♢ Mod imperativ (şi substantivat, n.) = mod verbal personal prin care se exprimă un ordin, o interdicţie, un sfat, un îndemn, o rugăminte etc. a subiectului. Propoziţie… … Dicționar Român
nevoie — NEVÓIE, nevoi, s.f. 1. Ceea ce se cere, se impune să se facă; trebuinţă, necesitate, cerinţă; spec. chestiune, situaţie, afacere a cărei rezolvare are caracter urgent, presant. ♢ loc. adj. şi adv. (Astăzi rar) De nevoie = (strict) necesar,… … Dicționar Român
treabă — TREÁBĂ, treburi, s.f. 1. Activitate, ocupaţie, îndeletnicire. ♢ expr. A avea treabă = a fi ocupat. A şi căuta (sau a şi vedea) de treabă = a) a lucra conştiincios, cu sârguinţă; b) a şi vedea de lucrul său, a nu se amesteca în lucrul sau în… … Dicționar Român
trebuinţă — TREBUÍNŢĂ, trebuinţe, s.f. 1. Nevoie, necesitate. ♢ loc. adj., adv. De trebuinţă = folositor, necesar, util; trebuincios. ♢ expr. Îmi face trebuinţă (sau am trebuinţă de...) = îmi este necesar, îmi trebuie... ♦ Interes. 2. (Ieşit din uz) Treabă,… … Dicționar Român
trusă — TRÚSĂ, truse, s.f. Geantă sau cutie specială în care se ţin instrumente sau obiecte de primă necesitate, folosite în exercitarea unei profesiuni sau pentru toaletă; totalitatea instrumentelor sau obiectelor din această geantă sau cutie. – Din fr … Dicționar Român
acuitate — ACUITÁTE s.f. 1. (livr.) Capacitate a organelor de simţ de a percepe excitaţii oricât de slabe şi de a diferenţia excitaţii foarte asemănătoare între ele; ascuţime, agerime. ♢ loc. adv. Cu acuitate = cu necesitate, în mod imperios. 2. Grad de… … Dicționar Român
afortiori — a fortióri loc. adv. (sil. ti o ) Trimis de siveco, 14.07.2006. Sursa: Dicţionar ortografic AFORTIÓRI adj. (Liv.) Care se impune cu necesitate, care este necesar. ♦ Formă de raţionament constând în trecerea de la o judecată la alta datorită… … Dicționar Român
cerinţă — CERÍNŢĂ, cerinţe, s.f. Nevoie; pretenţie; exigenţă. – Cere + suf. inţă. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 CERÍNŢĂ s. 1. exigenţă, imperativ, necesitate, nevoie, obligaţie, pretenţie, trebuinţă, (înv. şi reg.) niştotă, (înv.) nevoinţă … Dicționar Român
decapotabil — DECAPOTÁBIL, Ă, decapotabili, e, adj. (Despre automobile) A cărui capotă se poate strânge sau ridica după necesitate. – Din fr. décapotable. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 decapotábil adj. m., pl. decapotábili; f. sg. decapotábilă … Dicționar Român
